Monografia turistică a municipiului Beiuș

Considerații generale

Beiuşul şi ţara lui. Nu se poate vorbi despre Beiuş, fără a ţine seama de teritoriul denumit generic Ţara Beiuşului,  cu străveche rezonanţă istorică   ( pertinentia -districtum ), constituind o oază de dezvoltare atât economică, cât şi socio-culturală la scară, neexagerând,  milenară. Configurat pe Bazinul superior al Crişului Negru se individualizează atât prin configuraţia geografică, cât şi prin trăsăturile proprii, prin evoluţia istorică aparte. Peste dealuri  şi văi, înconjurat de brâul munţilor Apuseni, Ţara Beiuşului este o ţară aparte, unde aromele anotimpurilor ascund , ca un vin de soi, un iz de  istorie multiseculară, cultură, civilizaţie şi trăinicie pe aceste meleaguri.

Această individualitate a fost formată in decursul secolelor, prin coexistenţa paşnică şi multiculturalitatea locuitorilor ei, cu valenţe şi  merite recompensate prin atestarea oraşului în rang de civitas şi oppidium ( oraş liber şi târg), chiar prin ridicarea locuitorilor ei la rang de nobili. Aici, prezenţa atâtor culturi şi culte au interacţionat în mod prolific şi constructiv, iar mai târziu, mari ctitori  de aşezăminte  educaţionale au transformat acest civitas ascuns in văile munţilor , în lider de cultură naţională românească a Transilvaniei şi României.

Cadrul natural-geografic

Aşezare

Municipiul Beiuş este situat în nord-vestul ţării, regiunea Crişana,  sudul judeţului Bihor, în depresiunea omonimă, îmconjurat  la sud -vest de M-ţii Codru Moma , est -sud-est de M-ţii Bihorului şi nord-est de M-ţii Vlădeasa. Depresiunea are culoarul deschis pe valea Crişului Negru spre M-ţii Pădurea Craiului. Municipiul Beiuş este situat tangenţial pe Crişul Negru la sud-est, şi străbătut de Valea Nimăieştilor de la nord-est spre sud-vest, împărţind localitatea aproximativ în două părţi egale.

Beiuşul este situat pe DN 76 (culoarul european E79), la 60 de km de reşedinţa de judeţ, Oradea, şi la 70 de km in linie aeriană spre vest de graniţa cu Ungaria.

Beiuşul, pe o suprafaţă totală de 24,66 kmp are un singur sat aparţinător, Delani, situat la o distanţă de 2 km.

Populaţia municipiului , la rencensământul din 2011, era de 10.996 de locuitori, din care 83,7% români, 6,7% maghiari, 2,4% romi , 6,6% nedeclaraţi, restul fiind alte minorităţi.

Toată zona Beiuşului, depresiune şi munţi, are un climat temperat-continental, cu diferenţieri între depresiune şi munţi. Întreaga zonă se află sub influenţa maselor de aer vestice, mai umede şi mai calde, atlantice. Iarna mai influenţează şi mase de aer umede arctic-baltice iar vara mase de aer mai calde, afro-mediteraneene. Între depresiune şi munte există un schimb de aer prin intermediul brizelor montane de vale şi de culme.

Scurtă incursiune în istoria locală a Beiușului

Din anul 1205 datează o scrisoare a ponticelui Inocenţiu al II-lea adresată arhiepiscopului de Kalocsa în care este menţionată regiunea "terra filiorum beleknese", identificabilă zonei Beiuşului.

Prima atestare documentara a ţinutului parvine din anul 1270, dată de la care episcopul de Oradea, Lodomer , a primit drepturile de exploatare miniera in zonă,  de la regele Ştefan al V-lea. Localitatea ca atare apare  sub denumirea de Benenus în înscrisurile din anii 1291-94, concomitent cu  Cetatea Finişului, deţinută de episcopul catolic Benedict în anul 1294,  care a fost ocupata de Roland Borşa, voieiod al Transilvaniei. La 1308, apar menţiuni în corespondenţa episcopului Emeric  care a vizitat localitatea. Din 1363 dataează înscrisul emis de capitlul orădean, prin care „ ..se adevereşte că Ioan, voievodul Beiuşului   (  Ioan vayvoda de  Bivinis) şi fraţii lui,  s-au împăcat cu Nicolae, fiul lui Cândea din Zlatna".

Oraşul este menţionatde episcopul umanist Andrea Scolari în anul 1413 ca "civitas nostrae ecclesiae", precum şi a catedralei catolice  cu hramul Sf. Agatha, înălţată pe dealul oraşului, considerată  de el ca a doua catedrală a episcopiei orădene.

La 1441 localitatea este menţionată ca "libera civitas", iar ca apoi la 28 octombrie 1451 documentul emis de episcopul Ioan Vitez de Zredna (episcop al Oradiei între 1445-1465, cancelar al lui Iancu de Hunedoara) , declară Beiuşul oraş liber  civitas -şi târg- oppidium, scoţându-l de sub jurisdicţia castelanilor de la Finiş.În baza acestei diplome, Beiuşul primeşte dreptul de    a-şi alege anual un jude primar şi 12 juraţi, să judece pricini şi sa aplice pedepse, şi să folosească sigiliul cu inscripţia „Sigillum oppidi Belenes".

 Privilegiile sociale , economice şi comerciale obţinute au fost păstrate şi reînnoite la 1491, 1495, 1503 ,1548 , în anul 1558 de Sigismund Bathory,  iar în final la 1782, de împăratul Iosif al II-lea.

În 1733 se constituie Domeniul episcopal român unit de Oradea cu sediul şi administraţia în Beiuş, ceea ce va impulsiona în mod deosebit dezvoltarea oraşului şi ridicarea sa culturală, prin deschiderea unui gimnaziu românesc de către vlădica Samuil Vulcan în 1828.   Acesta purta inscripţia „Educatione iuventuti huius provinciae" deschidea larg porţile pentru luminarea tinerimii din toate provinciile vecine.

Un remarcabil eveniment în viata culturala a românilor din Beiuş a fost înfiinţarea Casinei Române în 1871 din iniţiativa lui Partenie Cosma, loc ce va deveni de importanţă crucială pentru întâmplările premergătoare Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. La 31 octombrie 1918 ia fiinţă Consiliul Naţional Român Central iar la 3 noiembrie Consiliul Naţional Român din Beiuş având ca preşedinte pe dr. Ioan Ciordaş. După perioada tulbure ale lunilor ce au urmat Unirea, la 19 aprilie 1919 Armata Română intră triumfal  în Beiuş, aducând  consolidarea administraţiei , schimbarea socială şi economică a zonei între graniţele României Mari.

După prosperitatea  anilor interbelici, spectrul războiului şi dictatul de la Viena a adus o perioadă deosebit de grea pentru Beiuş. Devine reşedinţa de judeţ, unde sunt mutate toate autorităţile şi instituţiile cu personalul lor din teritoriul cedat al judeţului Bihor, şi în plus a trebuit să facă faţă unui mare număr de refugiaţi. Încheierea celui-i de-al II-lea Război Mondial, readuce liniştea oraşului, dar până în anul 1968, dezvoltarea sa a fost extrem de lentă. Reforma administrativ-teritorială ,aduce amplasarea de  o seamă de instituţii cu caracter teritorial, precum şi unele secţii sau servicii ale unor unităţi productive din judeţ. A fost construită Fabrica de Mobilă, fabrica de maşini de găurit "Înfrăţirea", au fost ridicate cartiere de blocuri ( A. Vlaicu, Al.Padişului, Al. Moţilor,  S. Vulcan) pentru o populaţie mărită la circa 12 mii de locuitori la sfârşitul anilor 80.

          Revoluţia din decembrie 1989, a găsit oraşul Beiuş, aşa cum a fost, şi a şi rămas: liniştit. Nu au avut loc represalii, nici violenţe, în 22 decembrie având loc o adunare populară de amploare în centrul oraşului.

           Prin alegerile libere ce au urmat succesiv  din 1990, primarii aleşi ai Beiuşului au fost: Ioan Dărăban (1990-1992), Ion Popa (1992-1996),  Octavian Codreanu (1996-2000), Silviu Odobasianu (2000-2008), Adrian Domocoş (2008-2016), Petru Mlendea-Căluș (2016-2020).   Din anul 2020, primar al municipiului este economistul Gabriel Popa.

Economia locală

Încă de la mijlocul secolului al XIV-lea în Tara Beiusului se afla cea mai mare parte a Domeniului Beiuș al Episcopiei Romano-catolice de Oradea cu sediul si administrația în Beius, domeniu care dezvoltă în zonă activități de exploatare si prelucrare primară a lemnului, activități de exploatare si prelucrare a minereurilor de fier, cupru si metale prețioase, a marmurei, diverse manufacturi si ateliere meșteșugărești de fierărie, tăbăcărie, cizmărie, tâmplărie, croitorie, comerț etc., în cadrul cărora munceau un important număr de salariați. În a doua jumatate a secolului al XVIII-lea constituindu-se si breslele.Datorita dezvoltării economice autoritățile imperiale ale vremii încă de la mijloc de veac al XIV-lea acorda Beiusului dreptul de a organiza peste an 4 târguri de țară și târgul săptămânal de fiecare joi.

La nivelul anului  1900 si în Beius apare mica industrie exprimata în câteva unități cuprinzând între 25-30 de salariați.

După primul război mondial se impunea ca o necesitau redresarea economică a Tării Beiușului lipsită de industrie cu o populație săracă ce dispunea de insuficiente mijloace de trai. La reforma agrară din 1921, în Beiuș sunt împroprietărite 144 persoane cu terenuri în intravilan și 108 cu terenuri în extravilan. La finele anului 1930 în Beiuș sunt aproximativ 119 comercianți și tot atâția meseriași la o populație de 4293 locuitori : Întreprinderea economică moara sistematică, Uzina electrică (1910), Fabrica de gheață și moara de ulei S.A. (1931) Fabrica de cărămidă, Fabrica de spirt, Fabrica de biscuiți etc. Apar unități de interes economic printre care: Cooperativa agricolă "Beiușană" (1935), Cooperativa forestieră "Bradul Beiușului" (1937), Cooperativa "Doina învățătorilor" (1944) și altele.

Dezvoltarea economică și demografică a orașului Beiuș a fost destul de lentă până la reforma administrativ-teritorială din 1968, când în oraș sunt amplasate o seamă de instituții având caracter teritorial printre care: Oficiul muncii, ADAS, Oficiul de gospodărire a apelor, Depozitele UJCOOP, Tribunalul teritorial, Judecătoria, filiala Băncii Naționale și altele care au oferit noi locuri de muncă. În anul 1972 a fost data în folosință Fabrica de Mobilă, iar în 1977 intră în producție Fabrica de Mașini de Găurit.

Schimbările de după 1989, trecerea la economia de piață au bulversat viata economică a Beiușului. La ora actuala în municipiu funcționează peste 340 de agenți economici dintre care un număr destul de important au între 300 si 500 de angajați.

Orașul a devenit municipiu în anul 2004.

REPERE BEIUŞENE

Muzeul Municipal de Istorie și Etnografie

Muzeul municipal Beiuș este fără îndoială cel mai important obiectiv turistic al orașului.    Muzeul a fost inființat in anul 1959 în clădirea monument istoric, fosta casă a memorandistului Vasile Ignat și a martirului Dr. Ioan Ciordaș, construită în stil Baroc eclectic  la sfârșitul sec. 19.

Acest muzeu este unul dintre muzeele zonale reprezentative ale circuitului muzeal romanesc, fiind un autentic depozitar de informatii semnificative despre  traditie,  istorie și deosebitele frumuseti turistice.

      Exponatele sale aduc dovezi ale viețuirii continue a omului în depresiunea Țării Beiușului începând cu paleoliticul inferior (perioadă cu prinsă între 700.000-120.000 ani)

   În peștera Ciur-Izbuc din satul Roșia sau găsit urme de picior uman vechi de 36.000 de ani, în peștera Coliboaia - Sighiștel s-au descoperit picturi rupestre având și ele peste 36.000 de ani.    La periferia acestui teritoriu, în comuna Gărda de Sus, s-au descoperit urme de picior uman de circa 65.000 de ani, în peștera Ghețarul de la Vârtop.

   Toate epocile istorice ulterioare au fost semnalate de artefacte umane care dovedesc continuitatea viețuiirii omului în acest teritoriu bogat și ospitalier.

   Muzeul este constituit din doua expoziții principale, una de istorie si una de etnografie, și un spațiu dedicat numeroaselor expoziții temporare de artă, științe ale naturii, etc. Numărul articolelor expuse este de peste 4000.

   In expozitia de istorie sunt prezentate artefacte și documente reprezentative pentru trecutul acestei zone: paleolitic (unelte de piatră neșlefuite), neolitic (topoare de piatră, relicte de ceramică) epoca bronzului și a fierului, perioada dacică și cea romană (tezaure monetare), evul mediu (monede, arme etc.)

   Este bine ilustrată starea socială și ocupațiile țăranilor din cele aproape 100 de sate din zona Beiușului, cu specializarea pe sate pe diferite meșteșuguri.

   Este marcată perioada istorică a luptei românilor pentru pentru obținerea de drepturi sociale și naționale (perioada răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan; Revoluția de la 1848 și Avram Iancu (care a trecut prin Beiuș de mai multe ori);  perioda luptei pentru unirea Transilvaniei cu România cu accente asupra celor doi martiri beiușeni, Ioan Ciordaș și Nicolae Bolcaș.

   Expoziția de bază rezervată etnografiei, prin piesele ei de mare valoare, ilustreaza ocupațiile tradiționale ale locuitorilor zonei: ocupațiile principale erau agricultura și creșterea animalelor; ocupații secundare erau pomicultura, viticultura, pescuitul, vânătoarea.

   Exponatele prezentate rezultate din practicarea meșteșugurilor între marile cicluri agicole anuale, demostrează că zona Beiușului pare a fi  unicul spațiu la nivel central european cu o atât de largă diversitate și specializare pe sate a practicarii unor mestesuguri.

   Începând din evul mediu, sate întregi s-au specializat în diferite meșteșuguri: lemnărit și construirea de case, lăzi de zestre, scaune cu spătar antropomorf (Budureasa, Burda, Cresuia, Tărcăița, etc), fierărit - instrumente de lucru și produse  (Vașcău, Vărzari, Briheni), olărit - oale, blide, cănți etc. (Săliște, Leheceni, Cristior, Lelești, etc.) vărălit  (producerea și comercializarea varului), (Meziad, Izbuc Budureasa, Roșia etc.), scărăritul (Cresuia) pielărie și cojocărit (Delani, Vașcău,) sumănărit (in special Sârbești, cu o cameră specială decicată meșterului Nica Tănase), exploatarea și prelucrarea marmurei (Vașcău, Burda) s.a.

   Industria casnică textilă din toate satele zonei este bine reprezentată de piesele portului popular: costume femeiești - poale, zadie, cârpă, spătoaie, cojoc, suman; costume bărbătești - cămașă, ițari, gaci, suman, cojoc etc.       

   Culesul plantelor medicinale s-a dezvoltat foarte mult în Poieni. La Poieni și în prezent culesul și comercializarea plantelor medicinale continuă să se dezvolte luând o amploare deosebită datorită creșterii cererii de pe piață, răspândindu-se în întreaga țară.

   Mai pot fi văzute piese reprezentative ale portului popular din zonă de o frumusete deosebită în diversitatea și unitatea lor.

   Colecția Niculiță Papp

   Pictorul PAPP Nicolae (Niculiţă Pop) a fost profesor, pictor, grafician, animator cultural. S-a născut în Beiuș în 1907.

   A făcut şcoala primară şi liceul în Beiuş (1914-1922). Din 1926 urmează cursurile  la Şcoala de Arte Frumoase din Cluj, unde are profesori pe Emil Isac, Pericle Capidan şi Romul Ladea. Ultimul an de studii îl face la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti sub îndrumarea lui Camil Ressu, Dimitrie Paciurea, Tzigara Samurcaş.

   Pentru activitate anticomunistă, în anul 1948 este arestat şi deţinut în închisorile comuniste  timp de 16 ani, până în 1964.

   Expozitiile temporare găzduiesc creatori populari si artiști plastici consacrați ai orașului, ai județului, sau din alte zone ale țării: Stela Vesa, Tudor Frâncu, Ioan Ungur, Miklos Horică, Angela Szabo, Ieronim Moruț, Andrei Mezei, Sallay Petru, Andrea Ciobanu, Elisabeta Miklos, Popa Mircea s.a.

  Mai sunt expuse colecții deosebite de științele naturii: animale exotice, șerpi, fluturi etc.

   O contribuție esențială la dezvoltarea a acestui muzeu a avut-o și o are Nicolae Brânda, profesor, istoric, muzeograf-etnograf.

  Muzeul oferă și informații turistice zonale.

Casa de cultură "Ioan Ciordaș" Beiuș

   În Beiuș există un public deschis spre actul de cultură și păstrare a tradițiilor, un exemplu fiind numărul mare de participanți la diversele manifestări cu caracter permanent dar și cu caracter temporar, pe care Casa de Cultură le-a organizat.

     Dintre proiectele realizate de Casa de Cultură  Beiuș se numără schimburile culturale realizate de Ansamblul "Mlădițe de Tezaur", cu ansambluri din Ungaria, Serbia, Croația, Grecia etc, precum și cu unele ansambluri din țară ( Doina Bradului - Brad, Ansamblul Casei de Cultură Lipova, Ansamblul Crisia al Fac. De Muzică Oradea etc.) 

   Participarea ansamblului la diferite festivaluri naționale și internaționale: Festivalul dansului balcanic, (Grecia), Festivalul gastronomiei (Ungaria), Balul mărțișorului (Ungaria), Festivalul internațional de datini și obiceiuri de iarnă "Colindele neamului" Seleus Serbia, Festivalul Felician Fărcașu, Brad, a fost posibilă datorită susținerii financiare a Primăriei si Consiliului Local Beiuș.     

   De asemenea avem și colaboratori externi, artiști amatori, unii făcând parte din personalul didactic de la școlile din Beiuș, elevi și studenți, cu ajutorul carora se realizează diverse programe culturale.

Programe și Proiecte Culturale proprii mai importante

-Târgul meșterilor populari

-Ziua Beiușului

-Spectacole susținute de Ansamblurile « Muguri și Mlădițe de Tezaur »

-Săptămâna culturală beiușeană (expoziții, lansări de carte, spectacole, etc)

-Spectacolul - Lumină Lină - pricesne și cântări religioase de  Paști

-Spectacolul de colinde « Steaua sus răsare"  - de Craciun

-Festivalul datinilor și obiceiurilor de iarnă

   Începând cu anul școlar 2007-2008,  funcționeaza la Beiuș, în parteneriat cu Școala de Artă "Francisc Hubic" din Oradea, următoarele secții : canto popular; instrument - pian și vioară.

   Unul dintre cele mai reprezentative evenimente culturale anuale este Festivalul international de Folclor "Cântă, cântă, gură scumpă" - devenit o manifestare tradiționala, ce unește la Beiuș nume reprezentative ale culturii muzicale :Eugenia Florea, Iuliana Tudor, Elize Stan, Sava Negrean Brudașcu, Cristian Pomohaci, Ionuț Fulea, Mariana Anghel, Florica Ungur, Matilda Pascal Cojocărița, Gheorghe Roșoga, Veta Biriș, etc.

MONUMENTE BEIUSENE

Monumentele si statuile sunt reprezentative pentru orice oras; ele sunt inaltate indeosebi ca recunostinta pentru eroii istorici ai urbei respenctive. Beiusul, fiind un oras ("municipiu") cu o puternica incarcatura culturala si istorica, detine cateva monumente dedicate eroilor sai, si nu numai...Unul dintre cele mai importante monumente ridicate in Beius este cel din parcul central; in spatele lui ascunzandu-se o istorie zbuciumata...

Monumentul martirilor Ioan Ciordas si Nicolae Bolcas

In anul 1935 a fost dezvelit  monumentul initial, cu fonduri stranse  prin subscriptie publica, ca marturie a jertfei celor doi patrioti, ucisi pentru intregirea tarii, Marea Unire din 1918. Autoritatile comuniste , in 1947 au profanat  ansamblul, prin distrugerea grupului statuar, a efigiilor martirilor, si ridicarea de insemne comuniste pe soclul ramas pangarit.Dorind o reparatie morala si de constiinta, locuitorii urbei , intelectuali si simpli cetateni au izbandit prin a reda Beiusului pagina de istorie rupta fara mila de un regim fara de credinta. Realizat de artistul Cornel Durgheu,  in 1995 a fost repus pe soclul initial o replica adaptata   a monumentului martirilor si efigiul reunit al martirilor beiuseni. De atunci, acesta reprezinta un adevarat loc de pelerinaj cu ocazia sarbatorilor nationale, atractia centrala a parcului din Piata Samuil Vulcan.

Bustul lui Avram Iancu

   Această statuie a fost realizată din inițiativa Asociației "Avram Iancu" Beiuș. Lucrarea este creaţia scultorului beiuşean Sandu Crăciun și a fost dezvelită în anul 2010. Monumentul este amplasat în Piața Samuil Vulcan, în parcul orașului, Avram Iancu având privirea îndreptată spre Aleea Moților.

Monumentul Vanatorilor de Munte

Complexul statuar ridicat in 1985 , la capatul esplanadei de pe Aleea Motilor, pe malul drept al Vaii Nimaiesti, este inchinata jertfei militarilor care au luptat in 1944 pentru eliberarea Tarii Beiusului

Bustul poetului Gheorghe Pitut

Bustul de bronz inchinat poetului Gheorghe Pitut,  fiu al acestor meleaguri, se afla in front cu Muzeul Municipal, in interiorul parcului central.

 Bustul poetului Petőfi Sándor

 Amplasat în parcul din fața bisericii reformate de pe strada 22 Decembrie,  opera sculptorului Deak Arpad,    a fost dezvelită în anul 2013. Dincolo de creația literară deosebit de importantă, ca poet național maghiar, lider al revoluției de la  1848,  Petőfi Sándor reprezintă un simbol ale idealurilor de libertate și emancipare ale revoluțiilor europene de la mijlocul secolului XIX .

Monumentul Detinutilor Politici

Este o troita  executata in viziune modernista, in forma de obelisc cu sectiune triunghiulara,  placata cu granit decorativ. A fost ridicata la initiativa si cu sprijinul filialei locale al Asociatiei Fostilor Detinuti Politici, in memoria celor care au suferit in  timpul represiunilor comuniste din 1948-1989. Amplasamentul este langa Biblioteca C.Pavel-Primaria Municipiului.

BISERICILE ISTORICE

In municipiul Beius isi inalta turlele  cinci biserici, din care  patru au fost ridicate in a doua jumatate a sec.XVIII-lea, intre anii 1770-1800.

Biserica din centrul orasului

A fost ridicata intre1786-1790, avand statutul de a doua biserica -catedrala  a Episcopiei Greco-Catolice de Oradea, prin faptul ca, in spatele bisericii se afla resedinta episcopala de vara si sediul Domeniului Beius al episcopiei. In anul 1948 autoritatile, prin interzicerea cultului greco-catolic, au trecut-o in uzul cultului ortodox.

 Biserica ortodoxa -Cimitirul din Deal

A fost ridicata in anul 1784, pe locul unei bisericute de lemn. Cladirea, incadrata ca si baroca, prin profilul turnului si alte elemente de arhitectura, este o biserica-sala cu un singur turn pe axa centrala.

 Biserica romano -catolica din Parcul central

Cea mai veche biserica din cele existente, a fost ridicata in 1752

 Biserica r eformata str.I. Ciordas

Ridicata intre anii 1780-1782, in anul 1898 I s-a adaugat porticul, si nava a fost boltita, cu adaugarea de coloane angajate.

 Noua biserica Greco-catolica, Calea Bihorului

Ridicata prin stradania credinciosilor,  cu hramul ''Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile, Grigorie şi Ioan''  a fost sfintita in 2003.

ORAȘUL GEOTERMAL

O descoperire care a schimbat "faţa oraşului", promite direcţia de dezvoltare pentru viitor. Forajul realizat între1995-1996,  la o adâncime de 2 576 m a confirmat existenţa unui bogat zăcământ de apă geotermală. Sonda        F-3001  localizată în partea de sud-est a Beiuşului, la ieşirea din oraş, spre Deva (E 79), a intersectat un rezervor geotermal productiv între adâncimile de 1 850 m şi 2 460 m. Rezervorul se află în fracţiuni triasice de calcar şi magnezit, cu temperaturi de rezervor între 75 şi 88º C, cu o grosime  de aproximativ 500-600 m. Rocile de rezervor care se găsesc sub 2000 m adâncime în puţul F-3001, ajung la suprafaţă în munţii Codru-Moma, la 8-10 km vest de Beiuş.

Cercetarea şi evaluarea rezervorului geotermal s-a făcut în cadrul unui proiect al Uniunii Europene, realizat de următoarele firme: VAG Ltd Islanda, GTN Germania, SC Edilul Beiuş România, SC Transgex Oradea România. Proiectul s-a finalizat cu un studiu de fezabilitate întocmit de partenerii islandezi şi germani. Puţul F-3001 a fost testat în regim intens în perioada 28 aprilie- 23 septembrie 1999, prin intermediul unei pompe submersibile,  pomparea fiind continuă la o valoare medie între 36 şi 42 l/s.

Scopul primordial al studiului a fost estimarea potenţialul de producţie pe termen lung al forajului F-3001. Temperatura apei a fost monitorizată  constant în timpul probelor. Ea s-a ridicat  în cursul testării ,începând cu 29 aprilie, a doua zi de test, temperatura apei s-a ridicat încet dar continuu de la 78º C la aproape 85º C  la mijlocul lunii august.

            În prima fază de exploatare, au fost conectate la reţeaua de apă geotermală cartierele de locuinţe şi principalele instituţii ale oraşului. Dat fiind nevoia crescută de agent termic, între anii 2002-2004, s-a forat al doilea puţ, F 3003, care asigura o temperatură de aproximativ 75 º C.            Începând cu anul 2008, şansa dezvoltării durabile a municipiului s-a conturat prin atragerea masivă de fonduri europene nerambursabile, ajungând în prezent la valoarea semnificativă de 20 de milioane de euro proiecte implementate şi în curs de implementare.           Proiectul "Beiuş- Oraş geotermal" , în valoare de 4,3 milioane euro, are ca scop eficientizarea folosirii resursei de apă geotermală. Anual, în oraşul Beiuş se consumă mai mult de 200.000 Gcal, care sunt produse numai din sursa geotermică. Proiectul a fost depus pe Programul Operaţional Sectorial.-Creşterea competitivităţii economice - Axa prioritară 4 Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării, în contextul combaterii schimbărilor climatice-Domeniul de intervenţie 4.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi.Obiectivul general al DMI 2 este: „Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice si termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie".

Proiectul prevedea punerea in functiune a piesei principale a instalatiei de foraj care a coborit sonda la 2.750 de metri adancime a asigurat reinjectia apei geotermale de retur, pentru a recircula apa si a asigura debitul la sondele de productie. Pe langa sonda pentru reinjectie, s-au finalizat, lucrarile de executie a celor 10 kilometri de magistrală, 8 kilometri de magistrală de retur, 22 de noi puncte termice si pompele necesare pentru a asigura debitul de apa termala la nivel de municipiu. Obiective specifice ale proiectului au fost:

1. Creşterea confortului termic şi a capacitatii de productie a energiei termice din apă geotermală pentru 55% din populaţia municipiului Beiuş.

2. Crearea de noi locuri de muncă atat pentru realizarea investiţiei, cât şi pe perioada de operare prin realizarea/modernizarea capacităţilor de producere a energiei termice din apa geotermală.

3. Încurajarea și implicarea activă a mediului de afaceri local și regional, precum şi a autorităţilor locale şi centrale, în procesul de valorificare a resurselor regenerabile de energie.

Impactul şi factorul multiplicator al utilizării apei geotermale va determina o dezvoltare pe orizontală a economiei regionale. Numărul de locuri de munca in urma dezvoltării unor potenţiale activităţi economice adiţionale la nivel local generate de accesul la energia produsă din sursa regenerabila de energie (apa geotermală) - 295 de locuri de munca, iar pentru viitorul parc balneoclimateric se estimează crearea unui număr de minim 25 de locuri de muncă.

In jurul parcului balneoclimateric, vor exista un număr de minim 3 hoteluri cu capacitate totala de 300 de locuri de cazare şi care vor avea doua feluri de servicii: pentru curele balneare oferite de parc si pentru turismul montan oferit de oportunitatea zonei Apusenilor : Peştera Urşilor, Peştera Meziad Rezervaţia Naturala Padiş ,Staţiunea Balneoclimaterica Stâna de Vale, ,satul de vacanţă Arieseni. Crearea oportunităţilor prin  mijloace de petrecere a timpului liber: cinematograf, localuri publice, ş.a.m.d.

Se va înfiinţa un ştrand municipal cu apa geotermala cu minim 4 bazine in ( olimpic,  copii,  polo, agrement).Pentru aprovizionarea parcului balneoclimateric, hotelurilor, se vor diversifica serviciile economice şi publice  se vor crea oportunităţile deosebite de creştere economică pentru diferitele firme de producţie sau desfacere.

Crearea acestor oportunităţi economice şi sociale cu impact deosebit in dezvoltarea durabila a municipiului Beiuş, vor aduce un aport financiar semnificativ la bugetul local, contribuţii care se vor constitui in investiţii in infrastructura sociala (întreţinerea şcolilor, protecţia copiilor, protecţia reala a persoanelor in vârstă si activarea reală a persoanelor vulnerabile social), investiţii in infrastructura (drumuri, sistem de canalizare, modernizarea stadionului municipal, asigurarea totala a siguranţei cetăţenilor), crearea oportunităţilor de interconectare a oraşului la nivel regional, naţional si internaţional.

Pe lâgă faptul deloc neglijabil al celui mai scăzut preţ/ gigacalorie din România , comoara geotermală va aduce Beiuşului o şansă unică de dezvoltare economică, şi nu în ultimul rand şansa unui viitor sănătos al locuitorilor, un veritabil oraş verde.

Cadrul socioeconomic al Beiușului și zonei aferente

         În ultimii 30 de ani, din punct de vedere socioeconomic au intervenit mutații esențiale în structura ocupațională ( număr de locuri de muncă, calificări necesare pe piața forței de muncă) și posibilitățile de ofertare ale agenților economici. Au intervenit schimbări radicale prin involuția unor firme de interes zonal și național ,  închiderea fabricii de mașini de găurit „Înfrățirea", diminuarea semnificativă a producției fabricii de mobilă (parte a grupului Elvila), desființarea  fabricii Consat ( fosta 7 Noiembrie). Parte a personalului bine calificat din aceste uzine au găsit oportunități de lucru pe  platformele industriale de la Sudrigiu, Rieni și Ștei, o altă parte au fost asimilate de noile firme de industrie ușoară, precum și o parte semnificativă au optat pentru migrația internațională pe piața europeană a forței de muncă.

         În momentul de față, un număr micde  firme asigură încadrarea de personal productiv, din punct de vedere economic, sectorul comercial de desfacere a produselor alimentare și nealimentare, precum și cel al serviciilor directe către populație fiind preponderente.

         Secorul de turism este reprezentat prin pensiuni și hoteluri de capacítate mică și medie, în schimb fiind dotate cu unități proprii de alimentație publică (restaurante, baruri, crame, terase) cu un bun potențial exploatat și în momentul de față.

Populația activă stabilă a municipiului Beiuș este de circa 70 %, cei de vârsta a treia fiind un procent relativ mic, precum și puțini în  categoría tinerilor între 18-24 de ani.

Folosirea potențialului turistic al Beiușului (și implicit al zolnei) ar duce implicit  la un grad de ocupare ridicat în sectorul serviciilor  turistice, precum și o intergrare accentuată, pe orizontală a furnizorilor de produse și servicii conexe din areal.

Probleme de mediu și factori natural de risc

         Beiușul, situat într-un cadru natural foarte generos, cu cele mai variate forme de relief situate în proximitate, a avut o coexistență „pașnică" cu mediul, nici în epoca marii industrializări nefiind probleme flagrante de mediu, sau mari poluatori.

         Diminuarea semnificativă a producției industriale, coroborate cu măsurile active de îmbunătățire a gestionării poluării inerente a mediului urban ( desființarea depozitelor de combustibili fosili de pe raza localității, gestionarea integrată a deșeurilor, implementarea colectării selective, folosirea preponderentă a energiei geotermale pentru încălzire și apă caldă menajeră la nivel de localitate), precum și  reabilitarea și refacerea sistemului de alimentare cu apă, evacuare și gestionare a apelor uzate prin investiții moderne, realizate cu fonduri europene, poate conferí eticheta de „oraș verde", din aceste puncte de vedere. Climatul „așezat" , de oraș liniștit, contribuie la ambientul local natural, pozitiv.

         Singura deficiență, ce poate fi rezolvată ușor, este infrastructura rutieră majoră. Municipiul este traversat pe axa nord-vest (dinspre Oradea) spre sud-sud-vest (Ștei-Deva) de DN 76, parte a culoarului european  E 79. Fiind principala cale de acces, generează un trafic local și de tranzit intens, care se gestionează acceptabil în interiorul localității, dar crează și o sursă de disconfort  .

Soluția definitivă constă în realizarea centurii de ocolire, (Beiuș-Ștei) care de mai mult timp se află pe agenda autorităților locale, regionale și naționale, realizarea fiind deocamdată la stadiul studiilor de fezabilitate.

         Infrastructura de conexiune micro-regională, care constă în patru drumuri județene complet modernizate ( 764, 764 A, H și F) asigură legături facile spre localitățile învecinate, precum și spre toate destinațiile turistice ale regiunii.

Analiza potențialului turistic

Zone de agrement

Parcuri și locuri de joacă, promenade

         În municipiul Beiuș există o multitudine de parcuri și zone verzi, cu locuri de joacă pentru copii, precum și terenuri pentru practicarea de sporturi de echipă.

         Principalele parcuri sunt:

• Parcul central din Piața Samuil Vulcan

• Parcul Mihai Eminescu din fața Liceului Pedagogic

• Parcul de pe malul drept al Văii Nimăiești, de pe strada Vasile Lucaciu, cu teren sintetic de fotbal și teren de roller-skating

•  Parcul de pe malul stâng al Văii Nimăiești, de pe strada Burgundia

• Parcul din fața Staționarului II al Spitalului Municipal Beiuș, de pe strada Garofiței

• Parcul din fața bisericii Reformate de pe strada Ioan Ciordaș

• Parcurile de cartiere rezidențiale din P-ța Samuil Vulcan, Vlaicu, Aleea Padișului și ANL

Pe cursul urban al Văii Nimăiești (de la stadion la vechiul târg de animale), ambele maluri au fost amenajate ca loc de promenadă, cu zone de odihnă și recreere.

Ștrandul termal LAGUNA

           Ștrandul termal de la marginea orașului este alimentat din sondă, subsolul acestei zone fiind bogat în ape geotermale.

          El oferă un spațiu generos de recreere pe timpul verii prin bazinul încăpător dar și prin micile bazine amenajate special pentru copii.

          Importantele resurse de apă geotermală ale subsolului acestei zone permit ca într-un viitor apropiat oferta de spații amenajate să atragă aici un mare număr de turiști care trec prin Beiuș în drum spre obiectivele turistice ale Apusenilor.

          Ștrandul face corp comun cu un hotel și un restaurant-terasă-bar ceea ce facilitează prelungirea șederii aici a turiștilor.

 Piscine publice

Pe Calea Bihorului există două locații cu piscine publice (Gossip și Unilux), cu toate dotările necesare pentru recreere (terase , șezlonguri, anexe pentru igiena personală-toalete, dușuri, etc.)

Evenimente locale cu potențial turistic

           Târgul săptămanal de joi, târg de tradiţie seculară a locuitorilor zonei Beiuşului.

          Târgul de joi din Beiuș a marcat fundamental evoluția acestei localități. Țara Beiușului fiind un spațiu relativ închis, majoritatea satelor din acest areal gravitează în jurul Beiușului care se află, practic, în centrul acestui spațiu. Este motivul pentru care țăranii și meșteșugarii veneau și mai vin să își vândă produsele în târgul Beiușului: cereale, legume, fructe și produse meșteșugărești relizate de tăbăcari, fierari, cojocari, olari, lemnari, cizmari, opincari etc.

          Timp de sute de ani a fost unul din cele mai renumite târguri din vestul României.

 Evenimente culturale cu caracter repetitiv:

-Dragobetele ziua îndrăgostiților la români

-Spectacol de Ziua Femeii- 8 Martie

-Ziua Francofoniei -20 Martie

-Martirii Beiușului (Lunca comemorarea martirilor) -4 aprilie

-Ziua Municipiului Beiuş, 19 Aprilie, zi sărbătorită din anul 1995 (aniversarea eliberării oraşului - 19 aprilie 1919).  

-Tradiții de Paște: demonstrații de bătut toaca, încondeiat ouă, priceșne -Aprilie

-Spectacol dedicat Zilei Europei, Ziua Independenței de stat a României, Ziua       Victoriei- 9Mai

-Ziua Națională a costumului popular românesc-16 Mai

-Ziua Internațională a Copilului-1 Iunie

-"Porni Luceafarul....-Eminescu"- 15 iunie

-Zilele Colegiului Naţional Samuil Vulcan ( fondat 1828), în jurul datei de 6 octombrie.

-Ziua vârstei a III-a, în cursul lunii octombrie

-Ziua Națională a  României-1 Decembrie

Evenimente organizate de Muzeul Municipal:

• Salonul de toamnă- în a doua jumătate a luni octombrie

• Memorialul „Ioan Ciordaș și Nicolae Bolcaș"- 1-4 aprilie

• Muzeul municipal din Beiuș organizează anual, în Joia Mare, înainte de Paști, TÂRGUL MEȘTERILOR POPULARI.

Evenimente sportive:

• Memorialul „Popa Bota Ioan"-în ultima vineri din luna octombrie

• Memorialul „Francisc Matei"-în prima săptamana a luni octombrie

• Activități sportive organizate în cadrul Clubului Sportiv Bihorul Beiuș, sub egida AJF Bihor ( anual, în perioada august-iunie)  la fotbal, precum și karate, tenis și atletism.

Factori natural de cură

Factorii natural de cură a Depresiunii Beiușului sunt concretizați în cadrul ambiental reprezentat de proximitatea  Munților Apuseni, precum și a zonei de luncă a Crișului Negru și a afluentului său, Valea Nimăiești.

Acestea ,împreună cu factorii microclimatici nepoluați (lipsa industriei poluatoare și folosirea preponderentă a apei geotermale ca sursă de energie la nivel de localitate), constituie un ambient pozitiv pentru relaxare și petrecerea activă a timpului liber.

Suprafața generoasă de peste 25.000 de mp de parcuri, zone de agrement și locuri de joacă și pentru practicarea de sporturi, oferă oportunități deosebite tuturor celor dornici de recreere.

Bioclimat

Caracteristicile climatice ale zonei:

• verile sunt fierbinți,  iernile sunt relativ reci, umezeala este moderată, nebulozitatea și precipitațiile sunt reduse, viteza vântului relativ redusă, presiunea atmosferică este mare, durata de strălucire a soarelui crescută

• confortul termic este moderat

• avantaje: datorită gradului crescut de însorire, se produc ameliorarea proceselor imunobiologice de apărare nespecifică și îmbunătățirea metabolismului

Domeniu schiabil de proximitate

     Municipiul Beiuș se află la mică distanța (25km) de stațiunea Stâna de Vale care   este situată la altitudinea de 1100m, care în prezent dispune de 2 pârtii de schi omologate deservite de un teleschi. Pârtia „Cerbul" cu o lungime de 580m și pârtia „Renul" cu lungimea de 790m. Ambele de dificultate medie. Finalitatea pârtiei „Renul" deservește și ca pârtie pentru începătorii.

        În momentul de față se derulează lucrări la a treia pârtie de schi care va fi deservită de un telescaun.

      La o distanța de 49 km de Municipiul Beiuș este situat satul de vacanța Vârtop, aflat la o altitudine de 1150m. În imediata vecinătate a satului de vacantă Vârtop exista 3 pârtii de schi. Cea mai căutată dintre ele, pârtia Piatra Grăitoare, cu o lungime de 1880 de metri, cu grad de dificultate mediu și dificil. Telescaunul modern îi urcă pe iubitorii sporturilor de iarnă 250 de m de la bază pana în vârful pârtiei.

Nivelul actual de  valorificare din punct de vedere turistic

Nivelul actual de valorificare din punct de vedere turistic este moderat datorită regresului constatat în ultimele trei decenii, la nivel național, ceea ce se repercutează inevitabil la nivel local.

Stațiunile  și obiectivele turistice din zona limitrofă ( Stâna de Vale, Platoul carstic Padiș, zona Vârtop-Arieșeni, Peștera Urșilor Chișcău, etc), precum și bogăția de apă geotermală pusă recent în exploatare intensivă, pot constitui un nou debut în dezvoltarea unui turism integrat, atât balnear, cât și climateric-montan, precum și de agrement . Acestea, cumulat,  vor determina o relansare economică foarte necesară municipiului și zonei întregi.

Dezvoltarea continuă a municipiului, îmbunătățirea infrastructurii de transport și crearea unor conexiuni rapide pot asigura Beiușului locul de „placă turnantă" pentru turismul din Munții Apuseni și a zonei denumită generic "Țara Beiușului", loc de tradiții, istorie și cultură națională multiseculară.

Structuri de primire turistice

UNITĂȚI DE CAZARE

Motel LAGUNA***-Ștrand Laguna

Motel 30 locuri de cazare, restaurant, terasă, bar, organizare evenimente

Tel: 0728 271638;  0259 320297

Pensiunea Maria

Hostel 32 locuri de cazare

Adresă: Aleea George Coşbuc, Beiuș 415200

Telefon: 0788 143 232

Pensiunea Principesa Margareta***

Motel 49 locuri de cazare ,  restaurant, terasă, bar, organizare evenimente

Adresă: Strada Vasile Lucaciu 5, Beiuș 415200

Telefon:0259 320 049

Hotel Regal***

Hotel 32 locuri de cazare, restaurant, terasă, bar, organizare evenimente

Adresă: Strada Vasile Lucaciu 5, Beiuș 415200

Telefon: 0721 598 505

Pensiunea Mario***

Motel 17 locuri de cazare, restaurant, terasă, bar, cramă,  organizare evenimente

Adresă: Strada Nicola Pituț , Beiuș 415200

Telefon: 0768 023 109

Informații privind circulația turistică

Sosiri ale turiștilor în structuri de primire (aprilie 2019-februarie 2020, până la decretarea stării de urgență): 670 persoane ( date oficiale  INS).

Turiști în tranzit, vizitatori la Centrul de informare și promovare turistică Beiuș (aprilie 2019-februarie 2020, până la decretarea stării de urgență): 1324 persoane.

Numări vizite locuri agrement (Ștrand Laguna Beiuș), sezon 2019: cca 10.000 persoane.

 Documentare, text, ilustrații, foto originale și arhiva:

Kovács Zoltán

Referent superior- Responsabil comunicare si relații mass-media

Compartimentul de Informatica - Media, Primaria Municipiului Beius

www.primariabeius.ro, primaria.beius@cjbihor.ro